Connect with us
Pub
vize japonia stiri online tv vize japonia stiri online tv

Breaking News

Vize Japonia: românii pot călători fără viză în Japonia încă de acum doi ani

: românii pot călători fără viză în Japonia încă de acum doi ani, și nu începând de la vizita premierului japonez Shinzo Abe, de zilele trecute, așa cum a anunțat presa excesiv de entuziastă, care a înțeles greșit declarația premierului nipon: ”recent, am decis ridicarea obligativităţii vizelor de intrare în Japonia pentru cetăţenii români şi sper că din ce în ce mai mulţi români vor veni să viziteze Japonia”.

Dealtfel, pe situl MAE scrie clar, încă de la 1 ianuarie 2016:

”Cetăţenii români, posesori ai unui paşaport simplu/ simplu electronic, pot intra şi rămâne pe teritoriul Japoniei, fără viză, pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile într-un interval de 6 luni de la data primei deplasări.

În Japonia nu există nicio reglementare legală prin care este obligatorie o anume valabilite a pașaportului pentru cetățenii care doar tranzitează arhipeleagul, pașaportul trebuind să fie doar valabil la momentul efectuării tranzitului.

În situaţia în care cetăţeanul român care intră în arhipelag deţine o viză de lungă şedere sau permis de reşedinţă, singura cerinţă este ca paşaportul să fie valabil la momentul intrării.

Pentru cetățenii români care călătoresc în Japonia în scop turistic, în contextul programului Visa Waiver, Serviciul de Imigrări solicită ca pașaportul cetățeanului român să aibă o valabilitate care să acopere perioada de ședere în arhipelag.

Ministerul Afacerilor Externe face apel la cetăţenii români care se vor deplasa în Japonia să respecte cu stricteţe legislaţia şi reglementările locale, în special cele privind durata şederii şi condiţiile de călătorie menţionate în continuare, contribuind astfel, prin propriul lor comportament, la permanentizarea regimului de deplasare fără vize.

Cetăţenii români pot călători fără viză în Japonia exclusiv pentru următoarele scopuri:

  • Excursii turistice;
  • Vizitarea unor rude sau prieteni;
  • Participarea la manifestări ştiinţifice;
  • Prezenţa la conferinţe sau seminarii;
  • Deplasări în scopul unor tratative comerciale, adică un sejur de scurtă durată, în cursul căruia nu se urmăreşte desfăşurarea unei activităţi lucrative sau obţinerea unei remuneraţii;

Cetăţenii români au nevoie de viză pentru a călători în Japonia pentru următoarele scopuri:

  • Căutarea unui loc de muncă;
  • Exercitarea unei activităţi lucrative (inclusiv în domeniul artistic/pentru spectacole sau în domeniul sportiv, în scopul primirii unei remunerări);
  • Studii;
  • Deplasarea în calitate de soţ/soţie/copil al unui cetăţean japonez;
  • Şederea de lungă durată cu familia („Dependent”);

Începând cu data de 1 ianuarie 2016 vor fi exoneraţi de viză de intrare pentru o perioadă de 90 zile şi posesorii de paşapoarte simple temporare dacă scopul călătoriei este turistic, vizită, activităţi ştiinţifice şi culturale (conferinţe, seminarii).

Atenţie! Autorităţile japoneze nu eliberează vize la frontieră! Acestea se pot obţine numai de la ambasadele şi consulatele Japoniei din străinătate.

În România, vizele se pot obţine de la Ambasada Japoniei la Bucureşti.

Atenţie! În conformitate cu legea japoneză, posesia unei vize nu garantează şi obţinerea permisiunii de intrare şi şedere în Japonia.

Advertisement Pub

Breaking News

Procurorii se înregistrează între ei, Lazăr vrea ”măsuri manageriale”

– Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a descoperit că există  ”un impas” al  Inspecției Judiciare și că este fără precedent ca inspectorii judiciari să se înregistreze între ei. Mai mult, Lazăr vede ”măsuri manageriale” la o o problemă care dezvăluie serioase probleme în sistem, inclusiv de ordin moral. Declarația a fost făcută în contextul în care în spațiul public a apărut o înregistrare despre presupuse presiuni care ar fi fost exercitate de către procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, asupra unui procuror inspector.

„Am putea spune că, din păcate, e un impas al Inspecției Judiciare, care se află într-o situație fără precedent și care trebuie analizată de către CSM, urmând ca să se aprecieze care ar fi măsurile manageriale cele potrivite de ieșire din acest impas. Este fără precedent ca inspectorii judiciari să se înregistreze între ei”, a declarat Augustin Lazăr, joi, înainte de ședința CSM.

Mai mult

Breaking News

Kelemen Hunor îi pune etichetă lui Pleșu

Hunor

Kelemen Hunor l-a etichetat pe Andrei Pleșu drept ”un om cu mult tact, dar meschin”. Hunor a replicat unui editorial al lui Andrei Pleșu în care Pleșu scria: ”nu-mi iese din minte proasta creștere, lipsa de tact, mediocritatea contextuală a unui lider maghiar, care a ținut sa precizeze că minoritatea pe care o reprezintă nu vrea și nu poate să participe la sărbatoarea Centenarului.”

Hunor a completat scriind că el preferă să fie considerat ”prost crescut dar sincer”.

Mai mult

Breaking News

Procurori pe făraș: ce zice Inspecția Judiciară

Bulancea Uncheselu Dumitriu

Inspectia judiciara a pornit, miercuri, 6 septemvrie, actiunea disciplinara impotriva procurorilor Marius Bulancea, Paul Dumitriu si Jean Uncheselu, acuzati de exercitarea functiei cu rea credinta in dosarul in care au anchetat modul de adoptare al OUG 13

Motivarea Inspectiei Judiciare pentru actiunea disciplinara impotriva celor trei procurori:

I. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual care reglementeaza competenta DNA:

Prin conduita adoptata de procurorul sef sectie (Marius Bulancea -n.red) si procurorul sef adjunct sectie (Paul Dumitriu – n.red.), in ceea ce priveste inregistrarea denuntului formulat la 31 ianuarie 2017 si constituirea dosarului cunoscut opiniei publice drept „Ordonanta 13”, anterior completarii denuntului cu elemente noi de natura sa atraga competenta DNA au fost nesocotite dispozitiile art. 294 alin. 1 si 3 din Codul de procedura penala (CPP), art. 58 alin. 1 si 2 din CPP, dispozitiile procedurale din Legea nr. 78/2000 si din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 si art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificarile ulterioare.

II. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual in efectuarea urmaririi penale:

Nerespectarea normelor de drept procesual in exercitarea atributiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, solutia de clasare fara a efectua acte de urmarire penala ca urmare a incidentei unuia dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale si, pe de alta parte, sa nu dispuna inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, intrucat toate faptele reclamate in cauza priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si legalitate care nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror (art. 294 alin. 3 din CPP si art. 315 alin. 1 lit. b din acelasi cod si respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP).

Totodata, inspectorii judiciari au retinut in sarcina procurorului sef sectie incalcarea dispozitiilor art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP, manifestata in raport de masurile dispuse in ceea ce priveste efectuarea urmaririi penale in dosar (in legatura cu desemnarea unui al doilea procuror de caz si cu semnarea a numeroase adrese intocmite in cauza, transmise altor institutii, avand ca obiect solicitarile formulate de catre procurorii de caz in interesul urmaririi penale efectuate) si neexercitarea din oficiu a atributiilor privind infirmarea actelor sau masurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispozitiilor legale, raportat si la dispozitiile art. 30 alin. 1 lit. a din Regulamentul de ordine interioara al DNA, aprobat prin Ordinul nr. 1643/C/15.05.2015 al Ministrului Justitiei, publicat in Monitorul Oficial nr. 350 din 21 mai 2015.

Urmarea imediata produsa, retinuta in rezolutie, desi nu conditioneaza existenta abaterii disciplinare savarsita in modalitatea identificata (grava neglijenta), consta in :

incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art. 1 alin. 4 din Constitutie, astfel cum s-a constatat deja prin Decizia nr. 68 din 27.02.2017 pronuntata de catre Curtea Constitutionala, in raport de conduita adoptata de procurorii cercetati, care s-au considerat competenti sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului;

deteriorarea increderii si a respectului opiniei publice fata de functia de magistrat, cu consecinta afectarii imaginii justitiei, ca serviciu public, in raport de faptul ca, data fiind conduita concreta adoptata de procurorii cercetati, concretizata in incalcarea normelor de procedura penala aratate, s-a constatat de catre Curtea Constitutionala, prin aceeasi decizie, faptul ca Ministerul Public nu doar ca si-a depasit atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar si-a si arogat atributii ce apartin Curtii Constitutionale sau puterii legislative.

Actiunea disciplinara a fost inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la raspunderea magistratilor in cauza, mai precizeaza Inspectia judiciara.

Mai mult